European Medical Foundation | COMUNICATO DE PRESA

EUROPEAN MEDICAL FOUNDATION

                   "HIPPOCRATES"

ATHENEUM COLLEGE OF MEDICINE

European Medical Foundation is a member of World Federation of Research Institutes of Washington USA

 Rss
 

COMUNICATO DE PRESA



 

Strada Aprodul Movila, unde se afla sediul Fundatiei Medicale a lui Stromillo, se gaseste intr-o zona putin prafuita datorita strazilor neprotejate de asfalt. Stromillo era putin cunoscut de catre vecini, datorita temperamentului sau devenit inchis si exigent, insa stiau despre el ca era un cercetator fecund si un excelent diagnostician, si ca adesea veneau sa il caute studente inscrise la tacultatea de medicina. Erau stiri destul de slabe pentru curiozitatea femeilor din cartierul Blascovici, insa era tot ceea ce putusera sa afle pana in data de 7 mai. In acea dimineata, mediile stiintifice internationale anuntau ca un anume profesor Mario Michelangelo Stromillo a elaborat noi teorii fizice, menite sa schimbe in mod radical ideile omului asupra universului. Acum se putea studia religia fara dogme, ci prin cunoasterea cauzei. In mod evident, Stromillo a pus stiinta pe jar. “Adevarata medicina va fi cea biologica sau holistica” - a afirmat Stromillo: “Medicina biologica sau holistica nu prescrie medicamente de tip farmacologic, ci foloseste doar produse ale Naturii, care nu au efecte colaterale, nici contraindicatii. Aceasta se limiteaza la a verifica si a invata despre existenta legilor care regleaza structura viului (a ceea ce are viata).

Produsul pe care chimistul il obtine in laborator este mult diferit de cel creat de catre natura, chiar daca formula bruta este identica.

De fapt, produsul natural si produsul chimic, supuse actiunii luminii polarizate, prezinta comportamente diferite; cele naturale deviaza lumina polarizata, demonstrand o activitate optica, care in schimb este complet absenta la produsele sintetice.

Acestea din urma, puse intr-un polarimetru, sub actiunea unei raze de lumina emanata de sodiu, nu deviaza lumina nici la dreapta nici la stanga: sunt racemice.

Produsele naturale arata faptul ca inelele de carbon au fost faurite, in marele cuptor al Naturii, de o spirala a vietii, care se orienteaza in mod diferit in functie de diferiti indivizi, in timp ce produsul sintetic nu vorbeste, este mut, este mort, deoarece nu e strabatut de nici o spirala a vietii.

Medicina comerciala pretinde sa vindece nenorocirile omului cu aceste cadavre, cu aceste avorturi. Le introduce in corpul bolnavului cu mare dezinvoltura, nepasare si inconstienta suprema, fara sa se ingrijeasca de furtuna de reactii secundare pe care acestea o suscita in corpul uman, asa cum este descris pe larg in primul si al doilea principiu al termodinamicii.

Unii oameni de stiinta au controlat cu atentie principalele predictii originate din teoria lui Stromillo, si le-au gasit a fi exacte.

Insa aceasta era doar jumatate din poveste. Biografii sai au descoperit si faptul ca Stromillo de treizeci de ani nascocise idei revolutionare. Totusi, oamenii de stiinta le-au tinut in umbra discutiilor lor private. Acum publicul era pus fata in fata cu aceste secrete. Stromillo spunea:

“Prima “agregare” a informatiei, Elaborarea spiritului, are loc in Electroni. De fapt, acestia sunt un agregat de “fotoni” sau cuante de lumina in miscare; acestia traiesc in “interiorul” spatiului gravitational, si nu in “aara” spatiului gravitational, unde exista intreaga materie.

Acestia sunt o agregare, o familie, o orchestra, de Unitati informationale in miscare. Sa exminam corpul nostru si vom vedea ca si acesta este un agregat, o familie, o orchestra, de Unitati (informatiile, spiritele organelor, ale celulelor, ale moleculelor, ale atomilor, ale electronilor) in miscare continua. Aceasta inseamna ca totul este contruit in acest mod, de la cel mai mic lucru la cel mai mare, cum este Universul.

De fapt cuvantul Univers inseamna “verso” – “catre”; “uni” – “unu”; “Univers” – “inspre unu, inspre unitate”.

Eul nostru este totalitatea tuturorEu”-rilor continute in corpul nostru. Insa atunci si Eul pamantului este compozitia tuturor “Eu”-rilor oamenilor, animalelor, vegetalelor, mineralelor, etc. care il compun.

Si iata ca atunci “Eu”-ul universului este totalitatea “Eu”-urilor pe care El le contine. Insa atunci intreg Universul material este ganditor, si este “ceea ce e afara”, corpul unei personalitati constiente si ganditoare corporeala. Toate acestea ne indeamna sa ne revizuim toate consideratiile noastre si sa reflectam asupra actiunilor noastre, fata in fata cu noi insine si cu mediul inconjurator in care traim, Universul. Aceasta ne duce la a ne considera pe noi insine si Universul ca o singura persoana, un singur Lucru. Unica varianta este centrul de observare.

Cu o simplitate amagitoare, Stromillo a pus toate teoriile sale sub o eticheta inocenta: “Omul, energie cristalizata”.

Oamenii de stiinta puteau sa ramana in abstract si la nivel academic cu privire la omul alcatuit din energie cristalizata. Insa lumea dorea ca Stromillo sa dea curs cutezantei sale, care le-ar fi dezvaluit semnificatia intreaga.

Nu e usor sa se accepte teoria lui Stromillo, care ne face sa trebuiasca sa ne schimbam in mod radical semnificatia materialitatii umane. De fapt, el spune: “Asa cum e evident, fiecare corp format, care traieste, este un vehicol, un mijloc care serveste Electronilor pentru a Cunoaste, pentru a Actiona, pentru a Reflecta, pentru a Iubi. “Creind” un nou corp acestia se imbogatesc, insa cu toate acestea permit unui nou Eu sa se manifeste. In putine cuvinte, aceasta demonstreaza faptul ca “materia” sau energia este in intregime Spirituala, adica Ganditoare, pe langa faptul evident ca fiecare forma imbogateste puterea informationala a Energiei.  La fiecare “moarte” intreaga informatie care compune acel “Eu” urmeaza sa fie continuta in fecare Electron al ADN-ului si in aceia externi, insa doar in cei ce sunt capabili sa se imbogateasca spiritual. Iata de ce “Eu”-ul nostru nu poate sa moara; ci el se va multiplica in sute de miliarde de Electroni, la rindul sau, la fel ca Electronul care continua sa traiasca la nivel electronic, cu un corp alcatuit din Lumina, din Energie. Masina umana este acea celula biologica pe care Electronii au “creat-o” pentru a se multiplica pe Ei insisi.

In Electroni, asadar, care interactioneaza constant intre ei, se acumuleaza intreaga noastar experienta, atat cea constienta si individuala, cat si cea inconstienta si colectiva, si anume patrimoniul colectiv al umanitatii.

Acestia sunt unica “particula” care nu decade niciodata in mod spontan, fiind asadar Eterna, si ca urmare capabila de a transmite o perioada indefinita de timp informatia acumulata.

Scopul fiecari electron este mai intai de a isi creste entropia negativa, propria ordine interioara, in speranta de a ajunge intr-o buna zi sa descopere si sa cunoasca viul, obiectivul intregii evolutii spirituale.

Asa cum vedem, acesta este si scopul omului. Nu putea decat sa fie astfel, intrucat el este un “fiu” constituit si animat de catre acestia, de “Electroni”, si care in antichitate erau numiti “aelohim”, si din vremea vechilor greci si pana in Evul Mediu se numeau “eoni”; in mod ciudat, cuvantul eoni este o contractie a cuvantului electroni.

Cativa din colegii sai japonezi l-au numit “un nou Copernic”. Ideea de a trai pe acelasi Pamant cu Mario Michelangelo Stromillo era electrizanta.

Cat despre el, primul semn al zarvei ii prevenise de la o usoara bataie in poarta de fier a mansardei sale. Parea bataia unei persoane care, ramasa de multa vreme perplexa in privinta oportunitatii de intruziune, se convisese poate ca luase decizia gresita. Omul de stiinta nu dadea semn ca ar fi auzit; totusi, se ridica lent din fotoliul sau si se apropie distrat de poarta, tinand in mana o bucata de hartie acoperita de semne matematice. Deschise cu mana stanga. “Ma scuzati, profesore”, se scuza femeia de serviciu, “jurnalistii si Dumnezeu stie ce bagareti mai sunt cu ei, sunt jos. Nu mai pot sa ii tin cu vorba.”

Ascultator, Stromillo isi urma colaboratoarea domestica inspre mansarda. Pentru a se asigura, citise istoria descoperirilor sale in ziarele de dimineata. Insa nu intelegea inca de ce jurnalistii si oamenii straini trebuiau sa se intereseze de el. Anumite persoane actioneaza, si au apoi istorisiri vii de care sa isi aminteasca. Altele gandesc; acestea pot doar sa spuna ceea ce gandesc si la ce concluzii au ajuns. Tot ceea ce Stromillo avusese de spus pana acum fusese publicat in revistele de medicina si in cartile sale. El era un om cu maini si picioare, la fel ca toti ceilalti, insa se dedicase complet cautarii adevarului in medicina, servindu-se in mod obligatoriu de fizica, si aceea era o activitate pur mentala. El considera instrumentele sale de cercetare (creierul) cu adevarat exceptionale. Era doar mai incapatanat si mai pasionat de biofizica atomica decat cea mai mare parte a oamenilor.

“Au vrut sa stie ceva despre dumneavoastra.” se intoarse ca ii spuna servitoarea lui fidela in timp ce coboraui pe scara. Si adauga cu un suras: “Va spun geniu. Veniti, dar, domnule Geniu.”

Biblioteca era plina de lume inarmata cu creioane si carnetele. Cativa dintre ei aveau aparate fotografice. Stromillo se opri in prag, si era pe punctul de a urca din nou scarile, cand un tanar brunet veni inspre el. “Numai cateva intrebari, profesore. Cu privire la Italia, de unde sunteti alungat cu grave defaimari si, asa cum dvs. ati spus adesea, cu o “condamnare la moarte” in spatele dvs”. Trebuie sa fiti foarte orgolios de acest rezultat.”

Ei, bine, ce ar trebui sa raspunds Ca, desigur, sunt foarte orgolios de mines Ca sunt chiar foarte inteligents

“Am citit ca aceasta cercetare a fost dusa la bun sfarsit pe pamant romanesc de un medic italian”, declara Stromillo cu un suras.

Apoi jurnalistii pusera intrebari despre familie, despre copilaria sa, despre anii sai de scoala  si chiar si despre relatiile sale cu femeile. Stromillo spuse ca nu simtea de fapt necesitatea sa vorbeasca despre viata sa particulara. Printre altele, nu avea nici o importanta. Dupa aceea, interviul se orienta asupra muncii. Un jurnalist il defini: “medicul invizibilului”.

El explica cum ca pacticand teoriile ce sunt in acord cu legile cosmice, care regleaza structura viului, vom avea parte intotdeauna si numai de vindecari naturale.

“Eu-ul nostru nu poate sa moara”; ci acesta se multiplica in sute de miliarde de Electroni, si el insusi, Eu-ul inchide spatiul in jurul sau, la fel ca Electronul care continua sa traiasca la nivel electronic, cu un corp alcatuit din Lumina, din Energie. Masina umana este acea celula biologica pe care Electronii au “creat-o” pentru a se multiplica pe ei insisi.

In Electroni, asadar, care interactioneaza constant intre ei, se acumuleaza intreaga noastar experienta, atat cea constienta si individuala, cat si cea inconstienta si colectiva, si anume patrimoniul colectiv al umanitatii.

Acestia sunt unica “particula” care nu decade niciodata in mod spontan, fiind asadar Eterna, si ca urmare capabila de a transmite o perioada indefinita de timp informatia acumulata.

Teoria lui Stromillo mai afirma ca omul adult este similar, prin analogie, cu un spermatozoid. Creierul, care memorizeaza in Electronii ADN-ului (memoria electromagnetica/chimica) toate experientele vietilor precedente, serveste acestora pentru a se misca in spatiul lui, lichidul pe care acesta il contine.

Memoria genetica a ADN-ului se reactiveaza in timpul arcului vietii prin creier, in mod inconstient si constient, si ingraveaza prin intermediul creierului in ADN-ul celulelor seminale, experienta traita in prezent. Uniunea la nivelul ADN-ului a acestor factori Om/Spermatozoid formeaza o interatiune intre viata si inteligenta. Atunci cand aceasta are loc, si anume, atunci cand omul ia cunostinta de trecutul sau, prin comunicarea cu inteligenta/memoria continuta in electronii ADN-ului sau, Moartea (marea teama a omului care nu se cunoaste pe sine insusi) este invinsa si Viata se manifesta in adevarata sa forma – cea Eterna. De aici deriva extrema importanta de a inregistra, in propriul ADN seminal, o etica, un comportament tot mai perfect.

E o prostie, ne spune glumet Stromillo, omul incearca sa construiasca in van pana acum, masina timpului, pentru a intra in trecut, si nu intelege ca trebuie sa fie el insusi, cea mai perfecta masina a timpului.

Stromillo a reaminitit unui renumti profesor de genetica italian faptul ca moleculele de ADN sunt atat de inguste si de ermetic incolacite incat, daca ar fi faramitate, unite laolalta si alungite, ar ajunge sa acopere o distanta de circa 124 miliarde de km. Pe de alta parte, tot acest ADN poate sa ocupe spatiul dinauntrul unui cub de gheata.

In fiecare moment, in interiorul fiecarei celule au loc mii de schimbari la nivel molecular, pentru cea mai mare parte a carora este suficienta o milionime de secunda. Fiecare variatie a terenului celular va modifica structura ADN-ului acelei celule, inmagazinand date relative in genele nemuritoare continute in ADN. Iata ca am pregatit transmiterea datelor cu privire la sanatate, sau cu privire la boala,  pentru generatiile viitoare.

A incerca sa intelegem complexitatea si precizia fiecarei singure celule este ceva tulburator pentru mintea umana! Cu toata “stiinta” noastra, noiu nu stim inca sa construim o singura celula, chiar si pe cea mai simpla.

Datorita faptului ca celulele se auto-vindeca, intr-un mod echilibrat, auto-vindecarea este inserata in programul genetic al organismului.

Instinctul de conservare este cel mai puterni din punct de vedere biologic, de unde este evident ca programul de autovindecare al organismului functioneaza inainte de toate daca nu intervin factori care sa blocheze acest proces.

Sanatatea si vindecarea trebuie sa aiba loc la nivel celular.

Intr-un mediu favorabil si echilibrat din punct de vedere bioelectric, celulele se vindeca si se regenereaza cu rapiditate. Pentrua avea un tesut sanatos sunt indispensabile celule sanatoase.

Stromillo s-a straduit pentru ultima sa creatie vreme de cinci ani. Intre timp, el a dus la bun sfarsit alte zece lucrari asupra unor probleme de clinica, cateva din care echivaleaza cu o teza de doctorat. In linii generale, ultima teorie parea simpla. Multi oameni de stinta vorbeau de el ca avand o strafulgerare de geniu; insa tovarasa si eleva sa cea mai fidela Elena se indigna: “Nimeni nu tine cont ca profesorul meu nu isi mai vede capul de muncas Pasiunea pentru munca, pentru cunoastere, pentru o cunoastere tot mai elevata... iata geniul sau.”

Putine persoane din Timisoara tinusera cont pana la ce punct putuse sa ajunga obsesia lui Stromillo pentru medicina. Ea interfera chiar si cu muzica. Pentru el era nevoie de piese complete si bine modulate. Avea nevoie de armonie in muzica la fel ca in univers. El spunea: “Medicina este mai presus de toate echilibru perfect si fara disonante, exact asa cum sunt melodiile alese de mine.”

“Cauta prieteni cu care putea sa faca muzica sau sa discute despre ideile sale asupra universului”, povestea un tanar elev al lui Stromillo. “Insa nu iubea sa intre in intimitate cu prietenii sau, intrucat mai apoi ar fi putut sa interfereze in vreum mod cu libertatea sa. Amabil, franc si plin de spirit cum era, el reusea sa le castige usor prietenia; insa predilectia sa pentru singuratate si interesul exclusiv pentru viata stiintifica si artistica deziluziona multe persoane, instrainand simpatia cuiva care era, sau cel putin credea ca fusese, prietenul sau.”

 

 

  •  

Evaluare: 5.0/5 (4 voturi)

Arhiva fisiere

©2018 Fundatia Medicala Romana. Toate drepturile sunt rezervare.
web developed by ArtDevs.com